EXCLUSIV | Datoria externă a României a sărit de 229 de miliarde de euro. Cum arată „țara care crește pe datorie” în plină criză politică

EXCLUSIV | Datoria externă a României a sărit de 229 de miliarde de euro. Cum arată „țara care crește pe datorie” în plină criză politică

---

I. O datorie istorică și o creștere care îngrijorează

La finalul lunii aprilie 2026, datoria externă totală a României a ajuns la 229,55 miliarde de euro, după o creștere de 1,087 miliarde de euro în primele patru luni ale anului. Datoria pe termen lung reprezintă 79,6% din total (182,774 miliarde euro), în timp ce datoria pe termen scurt a scăzut ușor, la 46,776 miliarde euro.

BNR raportează și o scădere a deficitului de cont curent la 7,98 miliarde euro în perioada ianuarie-aprilie 2026, față de 9,101 miliarde euro în aceeași perioadă a anului trecut. Îmbunătățirea vine însă în principal din reducerea importurilor, nu dintr-o creștere reală a competitivității — iar pe capitolul venituri primare (profituri repatriate și dobânzi plătite către străinătate), situația s-a înrăutățit. România plătește tot mai mult pentru că este îndatorată, iar această presiune va crește, nu va scădea.

Mai îngrijorător este însă ritmul: România se împrumută cu aproximativ un miliard de euro pe săptămână. Adrian Negrescu avertizează că, dacă acest ritm se menține, atingerea pragului de 90% din PIB al datoriei publice ar putea veni mult mai devreme de 2036, iar consecința se va traduce prin „taxe și impozite mai mari pentru noi și copiii noștri”.

---

II. Datoria publică: de la 61,6% la 90% din PIB într-un deceniu

Datoria publică a României este estimată la 61,6% din PIB în 2026, urmând să urce la 63,4% în 2027. Comisia Europeană proiectează o creștere graduală până la circa 90% din PIB în 2036 — un prag pe care, în urmă cu câțiva ani, nimeni nu l-ar fi luat în serios pentru o țară membră UE.

Economistul Aurelian Dochia este tranșant: „Traiectoria aceasta este inevitabilă. Nu vom putea să intrăm în traiectorie de reducere a datoriei publice decât în momentul în care începem să avem excedente bugetare primare, ceea ce pentru decada următoare este practic imposibil”. El atrage atenția că ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru 2026 este „sub amenințare”, mai ales în contextul frământărilor politice actuale.

---

III. Criza politică: 47 de zile fără guvern și „vizibilitate zero”

România se confruntă cu una dintre cele mai grave crize politice din ultimii ani. Guvernul condus de Ilie Bolojan a căzut în urma unei moțiuni de cenzură inițiate de AUR și PSD. De atunci, țara a rămas fără un nou prim-ministru. Liberalul Adrian Veștea, desemnat de președintele Nicușor Dan pentru a forma noul guvern, a obținut doar 189 de voturi din 233 necesare, iar o parte dintre aleși, inclusiv cei ai AUR, au părăsit sala înaintea votului.

„47 de zile fără guvern ne costă deja prea mult: fonduri europene, încredere, timp pe care nu-l mai recuperăm”, a scris Veștea după eșec. Președintele trebuie acum să nominalizeze un alt premier, care are la dispoziție 10 zile pentru a forma un cabinet. Conform legislației, dacă și al doilea desemnat eșuează, președintele poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate — un scenariu pe care România nu l-a experimentat niciodată.

Presa internațională este alarmată. Associated Press scrie că eșecul votului „este de așteptat să adâncească perioada de instabilitate și turbulențe din România”. AFP notează că țara se confruntă cu „unul dintre cele mai grave deficite bugetare din Uniunea Europeană”.

---

IV. Ratingul de credit: o singură treaptă până la „junk”

În acest context, România se află la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor. S&P și Fitch mențin ratingul la BBB-, iar Moody’s la Baa3 — toate cu perspectivă negativă. O singură retrogradare ar împinge țara în categoria speculativă („junk”), ceea ce ar însemna împrumuturi mai scumpe pentru stat, bănci, firme și, în timp, pentru populație.

Fitch Ratings a avertizat încă din 19 mai că instabilitatea politică reduce „vizibilitatea zero” asupra strategiei fiscale pentru 2027 și anii următori. Agenția subliniază că „termenul pentru formarea noului guvern, componența acestuia, prioritățile sale politice și sprijinul parlamentar necesar rămân neclare”. Evaluarea programată pentru 31 iulie 2026 va fi crucială.

Deși datele din primul trimestru arată o performanță fiscală mai bună — deficitul s-a redus la 1% din PIB, aproximativ jumătate față de aceeași perioadă din anii anteriori —, Fitch atrage atenția că măsurile de consolidare au fost adoptate în 2025, iar „potențialul ca acestea să genereze tensiuni în interiorul coaliției era deja evident”.

---

V. Economia: stagnare, inflație și venituri reale în scădere

Comisia Europeană a revizuit drastic în jos prognoza pentru economia României în 2026: creștere economică de doar 0,1% — practic stagnare — față de avansul de 1,1% estimat anterior. În același timp, inflația este așteptată să urce la 7% (față de sub 6% cât se prognoza anterior), iar FMI estimează o inflație și mai mare, de 7,8%.

INS a anunțat deja că PIB-ul României a scăzut în primul trimestru cu 0,2% față de trimestrul anterior și cu 1,7% față de aceeași perioadă din 2025. România este singurul stat european pentru care se estimează un declin al veniturilor reale și în 2026 — o scădere de 0,9%.

Principalul factor care frânează economia este reducerea consumului intern, pe fondul consolidării fiscale și al inflației ridicate. Singurele motoare care mai țin economia pe linia de plutire sunt investițiile finanțate din fonduri europene și exporturile nete.

---

VI. Concluzie: România, între ajustare dureroasă și riscul colapsului fiscal

Datele sunt implacabile. România are o datorie externă de 229 de miliarde de euro, o datorie publică care va depăși 60% din PIB în 2026 și care ar putea atinge 90% în 2036, un deficit bugetar de 6,2% din PIB (după 7,9% în 2025), o creștere economică spre zero și o criză politică care paralizează statul de aproape două luni.

Agențiile de rating privesc cu îngrijorare. Investitorii străini au redus deja investițiile: în primele patru luni ale anului, investițiile directe ale nerezidenților au scăzut de la 2,232 miliarde euro la 1,529 miliarde euro. Rata serviciului datoriei externe a scăzut la 14,9%, dar acest lucru se datorează mai degrabă unei reevaluări a datoriei decât unei îmbunătățiri reale a capacității de plată.

„România crește pe datorie în momentul acesta. Din taxele și impozitele pe care statul le adună de la populație și de la companii, peste 90% se duc pe cheltuielile…” — fraza rămâne neterminată în raport, dar mesajul e clar.

Întrebarea nu mai este dacă România va intra într-o criză fiscală severă, ci când și cât de adâncă va fi aceasta. Răspunsul depinde, în primul rând, de capacitatea clasei politice de a ieși din impasul actual și de a genera un nou consens fiscal. Iar istoria recentă nu oferă prea multe motive de optimism.